Hanadi Sleiman
Ua riro te taata ra o Hanadi Farouk Sleiman FRS ei taata aravihi no te pae no te mau tao'a tahi no Canada i te fare haapiiraa tuatoru no McGill . E faaohipa ta ' na mau maimiraa i te DNA ei hoho'a no te mau nanomaterials. I te matahiti 2021, ua horo'ahia ia'na te faahi'oraa no te Apooraa no te maimiraa i te mau ohipa natura e te mau rave'a hamaniraa tauihaa Polanyi.
Te oraraa matamua e te haapiiraa
[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]Ua riro te tuahine Sleiman ei taata maimi i te fare haapiiraa tuatoru no Stanford, i reira to ' na haapiiraa i te mau nitrenes tungsten. I Stanford, ua faaroo oia i te hoê oreroraa parau a Jean-Marie Lehn no ni'a i te mau tao'a tahi ora. I muri a'e i to'na fariiraa i ta'na ti'araa taote, ua haere atu oia i roto i te fare haapiiraa tuatoru no Louis Pasteur ei Pu a te Hau no te Maimiraa i te pae no te Ihi (CNRS), i reira to'na rave-atoa-raa i te ohipa i piha'i iho ia Jean-Marie Lehn .
Te maimiraa e te ohipa
[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]I te matahiti 1999, ua apiti atu o Sleiman i te piha haapiiraa tuatoru no McGill, i reira to ' na haamataraa i te faaohipa i te DNA no te haaputuputu i te mau tao'a nano. Te anaanatae nei oia iho â râ i te mau haamauraa DNA o te nehenehe e tairi i te mau tao'a tahi o te mariri ai taata e o te faatupu i te chemotherapy. Ua hamani oia i te mau fare animala DNA e te mau nanotubes o te nehenehe e tapo'i e e faaore i te mau ravea rapaauraa ia farerei ana'e ratou i te hoê faaûruraa biologique. E nehenehe teie mau fare animala aita e taero e faanaho i te horoaraa i te mau raau taero, oia ho'i, te raveraa i te ma'i tei niuhia i ni'a i te mau tupuna o te hoê taata, te mau mea e haaati ra ia'na, aore ra te huru oraraa o te hoê taata. E nehenehe ratou e tomo oioi i roto i te mau tao'a tahi ora o te mau animala, ma te faaueue e ma te faaore i te faaiteraa i te mau gene e ma te taui i to ratou haerea. [1] Ia au i te parau a Sleiman, e nehenehe te mau hu'ahu'a nucleic e faatupu i te oncology tano.
Ua faaite mai o Sleiman e e nehenehe e nenei i te mau hu'ahu'a polymer e te mau hu'ahu'a DNA no te mau robots mǎrû. I te matahiti 2011, ua apiti atu oia i te Sotaiete no te faahoturaa i te ihi e te mau rave'a aravihi apî i roto i te Ao Arab.
Te mau faaho'iraa e te mau faatura
[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]- Te faahi'oraa no te matahiti 2004
- 2009 Faahi'oraa Strem no te Sotaiete no Canada
- 2012 A'oraa a te Sotaiete no te mau tao'a tahi no Swiss
- Te faahi'oraa no Izatt-Christensen no te matahiti 2016
- Te faahi'oraa no te mau Pays - Bas 2018 i roto i te mau tao'a tahi ora
- 2018 Te mau maimiraa no Killam
- Te faahi'oraa Albus 2018
- 2021 Polanyi Award
- Te faahi'oraa no te matahiti 2021
- 2022 A'oraa BMS i te fare haapiiraa tuatoru no Columbia
- 2023 Ua piihia oia ei hoa no te Sotaiete Arii
Te mau papai i maitihia
[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]- ↑ Erreur de référence : Balise
<ref>incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées:0