Aller au contenu

Rose Leke

De Wikipedia

Ua riro te tuahine Rose Gana Fomban Leke ei taata aravihi no te pae no te malaria e te hoê orometua haapii no te pae no te mau tao'a tahi ora e te mau parasitologie i te fare haapiiraa tuatoru no Yaounde I. I te matahiti 2024, ua horo'ahia ia'na te faahi'oraa L'Oréal-UNESCO no te mau vahine i roto i te ihi .

Te oraraa matamua e te haapiiraa

[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]

Ua roohia o Leke i te malaria e rave rahi taime i to ' na paariraa mai, ua riro te reira ei tuhaa matauhia o te oraraa. Ua anaanatae matamua oia i te pae rapaauraa ma'i no te rapaauraa ta ' na i farii no te ma'i mahaha i Limbe i te ono matahiti to ' na. Aita roa'tu to'na metua vahine i haere a'enei i te fare haapiiraa, tera râ, e orometua haapii to'na metua tane, e ua faaitoito raua toopiti ia'na ia imi i te mau rave'a haapiiraa. [1] [2] I te matahiti 1966, ua haere oia i te fare haapiiraa tuatoru no Saint Mary-of-te-Woods, Indiana, US no ta'na mau haapiiraa tuatoru, e i muri iho i te fare haapiiraa tuatoru no Illinois i Urbana-Champaign no te farii i ta'na ti'araa faatere i roto i te piha haapiiraa a David Silverman. I te matahiti 1975, ua farii o Leke i ta'na PhD, tei piihia Murine plasmodia: te mau ma'i ma'i, te ino, e te faaino ia'na iho, i te fare haapiiraa tuatoru no Montréal, i Canada.

Ua faatumuhia te maimiraa a te orometua haapii Leke i ni'a i te malaria no te hapûraa, i reira te mau vahine atoa o tei farii i te mau huru malaria ino roa'e, e nehenehe ai te hoê huru ma'i haamǎta'u, e faaino i te oraora-maitai-raa o te aiû. No te hi'opo'a i teie ma'i, ua haamau oia i te hoê taairaa maoro e o Diana Taylor i te fare haapiiraa tuatoru no Hawaii i Manoa . [3] Ua nene'i amui raua i te hoê tuatapaparaa i te matahiti 2018 o te faaite ra e, ua horo'a te maraaraa o te mau parasites i roto i te malaria i te hoê parururaa maitai a'e i roto i te aiû i te mau ma'i malaria a muri a'e, e ua faaite mai ratou e, e nehenehe te hoê ma'i rahi o te fanauraa e faatupu i te ma'i rahi. .n.[4]e.

Te mau faaho'iraa e te mau haamaitairaa

[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]
  • Ua riro mai o Leke ei melo rahi no te mau faanahonahoraa e rave rahi no nia i te mau ravea parururaa o te tino e te malaria.
  • I te matahiti 2024, ua farii oia i te faahi'oraa UNESCO-L'Oréal no te mau vahine i roto i te ihi .
  • Ua haamau o Leke i te taatiraa no te patoi i te malaria no Cameroon .
  • Ua tavini oia ei peresideni no te Amuitahiraa no te mau Sotaiete no Afrika mai te matahiti 1997 e tae atu i te matahiti 2001, e ei melo o te apooraa no te mau Sotaiete no te mau Nunaa atoa mai te matahiti 1998 e tae atu i te matahiti 2004.
  • I te matahiti 2002, ua ma'itihia o Leke ei peretiteni no te Apooraa Rahi no te Pu maimiraa i te pae rapaauraa a te fenua no Cameroon na roto i te hoê faaueraa peretiteni. [4]
  • Ua horo'a te taatiraa no Afrika ia'na i te faahi'oraa no te mau vahine no te matahiti 2011 no Kwame Nkrumah . [4] [5]
  • I muri a'e i to'na riroraa ei faatere no te Tuhaa no te mau Rapaauraa ma'i e ei faatere no te Pu Biotechnology i te Fare haapiiraa tuatoru no Yaoundé I, ua faaru'e o Leke i ta'na mau ti'araa teitei i te fare haapiiraa tuatoru i te matahiti 2013.
  • Ua titau-manihini-hia oia ia horo'a i te oreroraa parau no te haamana'oraa no Aggrey‐Fraser‐Guggisberg i te matahiti 2014 i te fare haapiiraa tuatoru no Ghana, e ua horo'ahia mai ia'na te hoê ti'araa taote no te ihi (DSc) e taua noâ fare haapiiraa ra. [ <span title="This claim needs references to reliable sources. (December 2021)">hi'opo'araa e titauhia</span> ]
  • I te matahiti 2015, ua ma'itihia o Leke ei hoa faaturahia no te mau fenua atoa no te Sotaiete American no te mau rave'a rapaauraa ma'i e te viivii ore no te pae rua ma . Ua haamau atoa oia i te Pu Teitei no te tupuraa o te mau maimiraa i te pae no te oraora - maitai - raa no te mau vahine, o te opua ra e a'o i te mau vahine aravihi no Cameroon. [4]
  • I roto i te tairururaa no te oraora - maitai - raa o te ao nei i Geneva i te matahiti 2018, ua faahanahanahia o Leke ei aito no te oraora - maitai - raa e te mau vahine i roto i te ohipa oraora - maitai - raa o te ao nei e te mau ohipa uira.
  • I te matahiti 2019, ua pii te Apooraa Rapaauraa ma'i no Cameroon ia'na ei Metua vahine arii vahine no te pŭpŭ rapaauraa ma'i no Cameroon.
  • Ua riro o Leke ei melo o te Tomite a'oraa no te oraora - maitai - raa o te ao nei e te Tomite no te mau ohipa rû no te oraora - maitai - raa o te mau nunaa atoa no nia i te polio . [6] [7]
  • Ua farii oia i te rê no Virchow i te matahiti 2023, no te faahanahana i ta'na mau maimiraa no ni'a i te mau ma'i pee i ni'a i te hoê ao aita e malaria e to'na fafauraa ia faarahi i te faito hoê o te tane e te vahine. Ua horo'ahia te rê e 500,000 euros e ua haamauhia te reira e te taatiraa no Virchow.
  • Ua fariihia ta ' na mau ô i roto i te ihi i roto i te buka ra Te mau vahine i roto i te mau maimiraa i te pae aivanaa i Afrika .

Te oraraa o te taata iho

[fa’ahuru ’ē | modifier le wikicode]

E rave rahi mootua tamaroa a Leke.

  1. Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :2
  2. Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :3
  3. Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :02
  4. 1 2 3 4 Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :0
  5. Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :5
  6. Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :6
  7. Erreur de référence : Balise <ref> incorrecte : aucun texte n’a été fourni pour les références nommées :7